fabule

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

fabule

Mesaj  cr_1971 la data de Mar Ian 18, 2011 2:48 am

Aici vom scrie diverse fabule.

cr_1971
Admin
Admin

Mesaje : 3655
Puncte : 13593
Reputatie : 4555
Data de inscriere : 10/01/2011
Varsta : 45

http://prieteni.forumgratuit.ro

Sus In jos

Alecu Donici-vulturul si albina

Mesaj  wolfenstein la data de Mar Ian 18, 2011 3:48 pm

O, cât sunt de fericiţi
Cei de soarta lor slăviţi!
Căci ei şi spre fapta mare
Au a slavei îndemnare.
Dar şi cei ce ostenesc
Întru binele obştesc,
Neprivind la răsplătire,
Sunt prea vrednici de cinstire.

Vulturul pe o albină
Au zărit-o în grădină,
La revărsatul de zori,
Bâzâind pe lângă flori.
Şi i-au zis: "O, ticăloasă,
Albină nesăţioasă!
Tu petreci a ta viaţă
Tot pe flori şi pe verdeaţă,
Migăind necontenit
Nu ştiu pentru ce sfârşit.
Dar nici însăţi tu nu ştii
Care-i munca ta cea bună,
Când ca tine mii de mii
Miere la un stup adună.
Iar apoi, ce fericire
Moştenesc eu de la fire!

Cum aripile-mi întind
Şi mă desfătez zburând
Către ceruri, către soare:
De a mea putere mare,
Păsările lumii toate
Fug, s-ascund înspăimântate".
— Fii tu în veci preaslăvit,
Albina lui au rostit.
Joe să te norocească
Şi anii să-ţi înmulţească.
Iar eu fiind rânduită,
Obştiei să ostenesc,
Mă cunosc prea fericită
Când fagurii îi privesc,
Lucraţi de mii de albine;
Şi ştiu că şi de la mine
Un pic de miere măcar
S-au adus întru bun dar.


wolfenstein
moderator
moderator

Mesaje : 1405
Puncte : 8805
Reputatie : 6054
Data de inscriere : 16/01/2011

Sus In jos

Boul si vitelul-Grigore Alexandrescu

Mesaj  cristina la data de Mar Ian 18, 2011 4:00 pm

Un bou ca toţi boii, puţin la simţire,
În zilele noastre de soartă-ajutat,
Şi decât toţi fraţii mai cu osebire,
Dobândi-n cireadă un post însemnat.

- Un bou în post mare? - Drept, cam ciudat vine,
Dar asta se-ntâmplă în oricare loc:
Decât multă minte, ştiu că e mai bine
Să ai totdeauna un dram de noroc.

Aşa de-a vieţii veselă schimbare,
Cum şi de mândrie boul stăpânit,
Se credea că este decât toţi mai mare,
Că cu dânsul nimeni nu e potrivit.

Viţelul atuncea plin de bucurie,
Auzind că unchiul s-a făcut boier,
Că are clăi sumă şi livezi o mie:
"Mă duc, zise-ndată, niţel fân să-i cer."

Făr-a pierde vreme, viţelul porneşte,
Ajunge la unchiu, cearcă a intra;
Dar pe loc o slugă vine şi-l opreşte:
"Acum doarme, zice, nu-l pot supăra."

- "Acum doarme? ce fel! pentru-ntâia dată
După prânz să doarmă! Obiceiul lui
Era să nu şază ziua niciodată;
Ăst somn nu prea-mi place, şi o să i-o spui."

- Ba să-ţi cauţi treaba, că mănânci trânteală;
S-a schimbat boierul, nu e cum îl ştii;
Trebuie-nainte-i să mergi cu sfială,
Priimit în casă dacă vrei să fii."

La o mojicie atâta de mare
Viţelul răspunde că va aştepta;
Dar unchiu se scoală, pleacă la plimbare,
Pe lângă el trece, făr-a se uita.

Cu mâhnire toate băiatul le vede,
Însă socoteşte că unchiu-a orbit:
Căci fără-ndoială nu putea crede
Ca buna sa rudă să-l fi ocolit.

A doua zi iarăşi prea de dimineaţă,
Să-i găsească vreme, la dânsul veni:
O slugă, ce-afară îl vedea că-ngheaţă,
Ca să-i facă bine, de el pomeni.

"Boierule, zise, aşteaptă afară
Ruda dumitale, al doamnei vaci fiu."
- "Cine? a mea rudă? mergi de-l dă pe scară.
N-am astfel de rude, şi nici voi să-l ştiu."

cristina
moderator
moderator

Mesaje : 1000
Puncte : 6267
Reputatie : 4417
Data de inscriere : 16/01/2011

Sus In jos

Aurel Baranga-fabula demnitatii

Mesaj  cr_1971 la data de Mier Ian 19, 2011 5:45 pm


Un bou, exasperat
Să tot fie evocat
Ca invectivă
Şi insultă,
- Într-o formă trivială
Sau cultă –,
Ieşi din coşar,
Şi scoase un muget.
Apoi,
Împăcat,
În propriul său cuget,
Încredinţat c-a făcut
Tot ce trebuia să facă,
Se întoarse în staul,
La iesle,
Şi la vacă.

Microfabula,
Infinitezimală,
Poarta în sine o micro-

MORALĂ

Pe care o însemn,
Aicea,
Solemn:
Când ştii că eşti bou,
Nu-ncerca să fii demn.

cr_1971
Admin
Admin

Mesaje : 3655
Puncte : 13593
Reputatie : 4555
Data de inscriere : 10/01/2011
Varsta : 45

http://prieteni.forumgratuit.ro

Sus In jos

Ursul si vulpea-Grigore Alexandrescu

Mesaj  cristina la data de Dum Ian 23, 2011 4:11 pm

Ursul şi vulpea

"Ce bine au să meargă trebile în pădure
Pe împăratul tigru când îl vom răsturna
Şi noi vom guverna,
Zicea unei vulpi ursul, c-oricine o să jure
Că nu s-a pomenit
Un timp mai fericit."
- "Şi-n ce o să stea oare
Binele acest mare?"
Îl întrebă.
- "În toate,
Mai ales în dreptate:
Abuzul, tâlhăria avem să le stârpim,
Şi legea criminală s-o îmbunătăţim;
Căci pe vinovaţi tigrul întâi îi judeca
Ş-apoi îl sugruma."
- "Dar voi ce-o să le faceţi?"
- "Noi o să-i sugrumăm
Ş-apoi să-i judecăm."
Cutare sau cutare,
Care se cred în stare
Lumea a guverna,
Dacă din întâmplare
Ar face încercare,
Tot astfel ar urma.

cristina
moderator
moderator

Mesaje : 1000
Puncte : 6267
Reputatie : 4417
Data de inscriere : 16/01/2011

Sus In jos

Grigore Alexandrescu-Lupul moralist

Mesaj  cr_1971 la data de Lun Ian 24, 2011 4:36 pm

V-am spus, cum mi se pare, de nu îţi fi uitat,
Că lupul se-ntâmplase s-ajungă împărat.
Dar fiindcă v-am spus-o, voi încă să vă spui
Ceea ce s-a urmat sub stăpânirea lui.

Auzind împăratul că-n staturile sale
Fac năpăstuiri multe păroşii dregători,
Că pravila stă-n gheare, că nu e deal sau vale
Unde să nu vezi jertfe mai mulţi prigonitori1,
Porunci să se strângă obşteasca adunare
Lângă un copac mare;
Căci vrea pe unii-alţii să îi cam dojenească,
Şi-n puţine cuvinte,
Să le-aducă aminte
Datoriile lor.

Toţi se înfăţişară; şi-nălţimea lupească
Începu să vorbească
C-un glas dojenitor:
"Domnilor de tot felul! Bune sunt astea toate?
Datoriile slujbei astfel le împliniţi?
Nu aveţi nici sfială, nici frică de păcate,
Să faceţi nedreptate şi să năpăstuiţi?
Toate slujbele voastre ţara vi le plăteşte:
Încă, pe la soroace,
Câte un dar vă face.
Dar reaua nărăvire,
Ce o aveţi din fire,
Nu se tămăduieşte.
Vedeţi cu ce morţi grele
Se isprăvesc din lume
Şi cum lasă rău nume
Acei care fac rele.
Gândiţi-vă că poate veţi da cuvânt odată
La-nalta judecată.
Gândiţi-vă la suflet, şi luaţi de la mine
Pildă a face bine."

Ăst cuvânt minunat,
Pe care domnul lup auz că l-a-nvăţat,
Trecând pe lângă sat,
La ziua unui sfânt, când preotul citea
Şi propovăduia,
Pe mulţi din dregători să plângă i-a-ndemnat.

"E! ce aţi hotărât, jupâni amploiaţi?
Oare-o să vă-ndreptaţi?"
Îi întrebă atunci înălţimea-mblănită,
Ce purta o manta de oaie jupuită.
"Spuneţi, o să schimbaţi purtarea-vă cea proastă?"

- "Să trăiţi la mulţi ani, dobitocia-voastră,
Răspunse un vulpoi, în slujbe lăudat;
Ne poate fi iertat,
Să vă-ntrebăm smerit, de vreţi a ne-arăta,
De unde-aţi cumpărat postavul de manta?"
Când mantaua domnească este de piei de oaie,
Atunci judecătorii fiţi siguri că despoaie.

cr_1971
Admin
Admin

Mesaje : 3655
Puncte : 13593
Reputatie : 4555
Data de inscriere : 10/01/2011
Varsta : 45

http://prieteni.forumgratuit.ro

Sus In jos

Grigore Alexandrescu-Nebunia si amorul

Mesaj  wolfenstein la data de Mier Ian 26, 2011 2:40 pm


În nişte fabule un poet scrie
Că Nebunia şi pruncu-Amor
Se jucau singuri pe o câmpie,
În primăvara vieţii lor.

Ştiţi că copiii cu înlesnire
Găsesc sujeturi de neunire;
Ei dar odată se gâlceviră
Pentru o floare ce întâlniră.

Striga Amorul în gura mare;
Cealaltă, însă, minut cumplit!
Îl izbi-ndată atât de tare,
Cât de lumină ea l-a lipsit.

Adânc copilul simţi durere,
Rămânând astfel fără vedere.
Trista lui mumă jalbă porneşte
L-al său părinte, stăpân ceresc:

Va răzbunare, se tânguieşte;
Cu ea toţi zeii compătimesc.
Mars şi Apolon, mai c-osebire,
Arată mumei a lor mâhnire.

S-adună sfatul cel fără moarte
Şi hotărâră în obştea lor
Ca Nebunia în veci să poarte,
Să cârmuiască pe orbu-Amor.

Această dreaptă, grea osândire.
Din ziua aceea luă-mplinire;
Din ziua aceea sunt împreună,
Şi Nebunia-l ţine de mână.

wolfenstein
moderator
moderator

Mesaje : 1405
Puncte : 8805
Reputatie : 6054
Data de inscriere : 16/01/2011

Sus In jos

Pastorul si leul

Mesaj  cristina la data de Joi Ian 27, 2011 2:55 pm

Un pastor stia ca o lighioana ii fura oile si hotari sa o omoare.
Asa ca puse la intrarea in grota ei o capcana si astepta.

Pentru ca lighioana nu se arata, pastorul se ruga:
- Doamne, daca-o faci sa iasa din grota o sa sacrific pentru tine cea mai buna oaie!

Dar cand iesi din grota un leu fioros, pastorul spuse:
-Intoarce-l inapoi in grota si voi sacrifica un bou!

Morala acestei fabule:
Ai grija la ceea ce-ti doresti pentru ca s-ar putea sa se îndeplineasca.

cristina
moderator
moderator

Mesaje : 1000
Puncte : 6267
Reputatie : 4417
Data de inscriere : 16/01/2011

Sus In jos

Re: fabule

Mesaj  cr_1971 la data de Joi Feb 03, 2011 9:11 pm

fabulă de Gabriela Genţiana Groza

E o zi de primăvară;
Într-o cameră de ţară
Una, cam nepricepută,
Face-o vestă începută
De trei luni şi jumătate
(Mai are un sfert din spate)
Curând, Paştile-s aproape,
S-a dus sloiul de pe ape,
Iarba iat-o încolţită,
Salcia înmugurită.
Pe femeie-a prins-o zorul,
Dar nu-i vine deloc sporul;
Şi-n ăst timp, cum merge lucrul,
Merg şi ghemul şi papucul;
Unul se rostogoleşte,
Celălalt sporovăieşte:
Că piciorul ne-ncălţat
Poate lesne-a fi-nţepat,
Fără el, viaţa-i neagră!...
Ce mai, tevatură-ntreagă...
Ghemul spre papuc priveşte
Şi semeţ spre el grăieşe:
,, S-ai dreptate-i cu putinţă,
Oi fi tu de trebuinţă,
Dar ce crezi că omu-ar face
Fără vestă? Taci, că-mi place!
Nu te supăra, vecine,
Sunt mai de folos ca tine!''
Pe când gazda tot lucrează,
Atmosfera se-ncordează:
Şi încă n-ar fi nimica,
Dar apare şi pisica
Ce îşi vâră-n oală botul
Şi o răstoarnă cu totul...
,, Fugi de-aici!''sare stăpâna,
Trăgând ghemul, rupând lâna...
Şi azvârle cu papucul
Care zboară ca năucul.
Ghemul dintr-odată tace,
Pace cu papucul face.
Ei promit că niciodată
De-acum ceartă nu mai cată...
Morala:
Nimeni nu-i mai preţios
Doar că este mai fălos;
E nevoie, cum se ştie,
De puţină modestie.

cr_1971
Admin
Admin

Mesaje : 3655
Puncte : 13593
Reputatie : 4555
Data de inscriere : 10/01/2011
Varsta : 45

http://prieteni.forumgratuit.ro

Sus In jos

George Toparceanu-leul deghizat

Mesaj  cristina la data de Sam Apr 30, 2011 2:11 pm

Leul deghizat

Leul s-a-mbracat odata
Într-o piele de magar,
Sa colinde tara toata
Din hotar pâna-n hotar,
Ca sa vada cum se poarta lupii (marii dregatori)
Cu noroadele-i blajine de supusi rumegatori.

Deci, trecând el într-o seara la o margine de crâng
Ca un biet magar natâng,
Niste lupi, cum îl vazura, se reped la el pe loc
Si-ntr-o clipa îl însfaca, gramadindu-l la mijloc.

- Stati, miseilor! Ajunge, - ca va rup în dinti acusi!
(Striga leul, aparându-si pielea cea adevarata.)
Astfel va purtati voi oare cu iubitii mei supusi?...

Lupii, cunoscându-i glasul, îndarat s-au tras pe data,
Si de frica se facura mici, ca niste catelusi.
- O, maria-ta! Iertare!
Zise cel mai diplomat, -
Semanai asa de tare
C-un magar adevarat!...

cristina
moderator
moderator

Mesaje : 1000
Puncte : 6267
Reputatie : 4417
Data de inscriere : 16/01/2011

Sus In jos

Re: fabule

Mesaj  cr_1971 la data de Sam Apr 30, 2011 3:20 pm

Boierul si argatul
Un boier, calare pe-o frumoasa iapa,
Trebuind sa treaca intr-un loc o apa
Peste-o punte-ngusta - si fiind grabit,
Si-a chemat argatul si i-a poruncit:
- Ia-mi in spate iapa
Si mi-o trece apa!
- Nu pot, zise omul lasand nasu-n jos.
- Hm! facu boierul foarte manios:
Lenesul la toate
Zice ca nu poate...

cr_1971
Admin
Admin

Mesaje : 3655
Puncte : 13593
Reputatie : 4555
Data de inscriere : 10/01/2011
Varsta : 45

http://prieteni.forumgratuit.ro

Sus In jos

Re: fabule

Mesaj  cr_1971 la data de Sam Apr 30, 2011 3:21 pm

Câinele si catelul

"Cât îmi sunt de urâte unele dobitoace,
Cum lupii, urşii, leii şi alte câteva,
Care cred despre sine că preţuiesc ceva!
De se trag din neam mare,
Asta e o-ntâmplare:
Şi eu poate sunt nobil, dar s-o arăt nu-mi place.
Oamenii spun adesea că-n ţări civilizate
Este egalitate.
Toate iau o schimbare şi lumea se ciopleşte,
Numai pe noi mândria nu ne mai părăseşte.
Cât pentru mine unul, fieştecine ştie
C-o am de bucurie
Când toată lighioana, măcar şi cea mai proastă,
Câine sadea îmi zice, iar nu domnia-voastră."
Aşa vorbea deunăzi cu un bou oarecare
Samson, dulău de curte, ce lătra foarte tare.
Căţelul Samurache, ce şedea la o parte
Ca simplu privitor,
Auzind vorba lor,
Şi că nu au mândrie, nici capricii deşarte,
S-apropie îndată
Să-şi arate iubirea ce are pentru ei:
"Gândirea voastră, zise, îmi pare minunată,
Şi sentimentul vostru îl cinstesc, fraţii mei."
- "Noi, fraţii tăi? răspunse Samson plin de mânie,
Noi, fraţii tăi, potaie!
O să-ţi dăm o bătaie
Care s-o pomeneşti.
Cunoşti tu cine suntem, şi ţi se cade ţie,
Lichea neruşinată, astfel să ne vorbeşti?"
- "Dar ziceaţi..." - "Şi ce-ţi pasă? Te-ntreb eu ce ziceam?
Adevărat vorbeam,
Că nu iubesc mândria şi că urăsc pe lei,
Că voi egalitate, dar nu pentru căţei."
Aceasta între noi adesea o vedem,
Şi numai cu cei mari egalitate vrem.

cr_1971
Admin
Admin

Mesaje : 3655
Puncte : 13593
Reputatie : 4555
Data de inscriere : 10/01/2011
Varsta : 45

http://prieteni.forumgratuit.ro

Sus In jos

Re: fabule

Mesaj  cr_1971 la data de Sam Apr 30, 2011 3:22 pm

Nebunia si amorul
În nişte fabule un poet scrie
Că Nebunia şi pruncu-Amor
Se jucau singuri pe o câmpie,
În primăvara vieţii lor.

Ştiţi că copiii cu înlesnire
Găsesc sujeturi de neunire;
Ei dar odată se gâlceviră
Pentru o floare ce întâlniră.

Striga Amorul în gura mare;
Cealaltă, însă, minut cumplit!
Îl izbi-ndată atât de tare,
Cât de lumină ea l-a lipsit.

Adânc copilul simţi durere,
Rămânând astfel fără vedere.
Trista lui mumă jalbă porneşte
L-al său părinte, stăpân ceresc:

Va răzbunare, se tânguieşte;
Cu ea toţi zeii compătimesc.
Mars şi Apolon, mai c-osebire,
Arată mumei a lor mâhnire.

S-adună sfatul cel fără moarte
Şi hotărâră în obştea lor
Ca Nebunia în veci să poarte,
Să cârmuiască pe orbu-Amor.

Această dreaptă, grea osândire.
Din ziua aceea luă-mplinire;
Din ziua aceea sunt împreună,
Şi Nebunia-l ţine de mână.

cr_1971
Admin
Admin

Mesaje : 3655
Puncte : 13593
Reputatie : 4555
Data de inscriere : 10/01/2011
Varsta : 45

http://prieteni.forumgratuit.ro

Sus In jos

sarlatanul si bolnavul

Mesaj  wolfenstein la data de Dum Mai 08, 2011 12:17 pm

La un neguţător mare
Cărui vederea-i slăbise
Fără nici o invitare
Un doctor vestit venise.

Când zic vestit, se-nţelege că nimeni nu-l cunoştea,
Însă avea atestate
Numai în aur legate,
Diplome ce-n academii luase, cum el zicea,
Prin ţări care niciodată
Nu au figurat pe hartă,
Dar care cu bună seamă el nici le-ar fi părăsit,
De-ar fi mai avut acolo vreun bolnav de lecuit.

Bunul pătimaş îl crede,
Doctorul vreme nu pierde,
Ci-l unge c-o alifie, apoi la ochi l-a legat,
Apoi după ce îi spune din partea lui Ipocrat
Că are să şază astfel o săptămână deplin
Întinde mâna... pe masă era un frumos rubin,
Inel de formă antică, vechi suvenir părintesc;
Doctorul îl ia, se duce, şi ca să vă povestesc
Mai pe scurt, el vine iară a doua ş-a treia zi,
Şi nencetat, totdeauna, la orice vizită nouă
Luă câte unul-două
Din lucrurile mai scumpe câte în casă găsi.

Când se-mplini săptămna, pe bolnav îl dezlegă:
"Uite-te, cum ţi se pare, şi cum vezi?" îl întrebă.
"Cum văz? răspunse bolnavul, împrejurul său privind
Şi din averile sale nimica nemaivăzând.

Cum văz? nu ştiu, frate, atât numai pot să zic
Că din ce vedeam odată acum nu mai văz nimic."
Cunosc patrioţi politici, care-aşa exploatez
Simplitatea populară, şi ei singuri profitez.

wolfenstein
moderator
moderator

Mesaje : 1405
Puncte : 8805
Reputatie : 6054
Data de inscriere : 16/01/2011

Sus In jos

Re: fabule

Mesaj  Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum